Deepak Chopra – Soluţii spirituale

Deepak Chopra - Soluţii spirituale. Raspunsuri la cele mai mari provocari ale vietiiViaţa este plină de provocări, mai mici sau mai mari. Spiritualitatea este aici pentru a ne oferi soluţii.

De-a lungul carierei sale de medic, profesor şi autor, Deepak Chopra a primit mii de scrisori de la oameni ce se confruntau cu diferite provocări. Aceştia doreau să afle cum îşi pot îmbunătăţi vieţile, cum să îşi pot rezolva problemele şi depăşi obstacolele interioare. Relaţiile, sănătatea şi bunăstarea, succesul şi dezvoltarea personală – toate aceste domenii ale vieţii constituie provocări zilnice ale omului modern.

Care este cea mai bună modalitate de a ne purta cu un prieten pasiv-agresiv? Cum ne putem relansa cariera? Într-o lume plină de tentaţii şi stres, cum putem găsi timp şi pentru meditaţie?

În spatele tuturor acestor întrebări există răspunsuri ce aşteaptă să fie descoperite. În cartea sa absolut inovatoare, Chopra ne arată cum ne putem extinde conştiinţa, care este cheia pentru a depăşi stările de confuzie şi cele conflictuale cu care ne confruntăm.. Chopra ne conduce spre ceea ce el numeşte “Sinele real”, unde pacea, claritatea şi înţelepciunea ne servesc drept călăuză în vremuri de criză.

Soluţiile spirituale sunt acum la îndemâna tuturor celor care vor să-şi îmbuntătăţească viaţa şi să aducă lumină pe drumul vindecării spirituale.

Fragment din carte

CE ESTE O SOLUŢIE SPIRITUALĂ?

Veţi fi de acord cu mine în unanimitate că viaţa este plină de provocări; totuşi, opriţi-vă un moment şi adresaţi-vă următoarea întrebare complexă: De ce? De ce este viaţa atât de dificilă? Chiar dacă beneficiezi, din primele zile ale ei, de bani, de inteligenţă, de o personalitate deosebită, de o perspectivă optimistă sau de bune relaţii sociale, niciunul dintre aceste beneficii nu îţi oferă şi o soluţie magică pentru a trăi o existenţă lină. Într-un fel sau altul, viaţa te supune unor provocări dificile, care sunt cauzele suferinţei nemărturisite şi ale conflictelor. Modul în care abordezi provocările face diferenţa între un succes promiţător şi un eşec înfiorător. Oare toate acestea se întâmplă cu un motiv, sau viaţa este doar o succesiune de evenimente întâmplătoare care nu ne permit să păstrăm un echilibru şi să trecem cu bine peste toate obstacolele?

Spiritualitatea începe cu un răspuns hotărât la întrebarea de mai înainte. Şi anume: Viaţa nu este întâmplătoare. Fiecare existenţă are în structura sa internă o configuraţie şi un scop. Motivul apariţiei provocărilor este simplu: să vă facă mai conştienţi de scopul vostru interior.

Dacă răspunsul spiritual este corect, ar trebui să existe şi o soluţie spirituală la orice problemă – şi chiar există. Răspunsul nu se află la nivelul problemei, chiar dacă cei mai mulţi oameni îşi focalizează toate resursele într-acolo. Soluţia spirituală se află dincolo de problemă. Când îţi orientezi conştiinţa în afara zonei în care zbuciumul şi lupta interioară sunt omniprezente, se întâmplă simultan două lucruri: gradul tău de conştientizare se extinde şi, odată cu aceasta, încep să apară răspunsuri noi. Când conştienţa se extinde, evenimente care par întâmplătoare la prima vedere, se dovedesc a fi contrariul. Un scop mult mai important încearcă să se dezvăluie prin intermediul tău. Atunci când vei deveni conştient de acel scop – unic pentru fiecare persoană în parte –, vei fi aidoma unui arhitect căruia tocmai i s-a înmânat proiectul ce urmează a fi executat. În loc să aşeze cărămizi şi să monteze ţevi la întâmplare, arhitectul poate, din acest moment, să avanseze încrezător cu lucrarea, întrucât ştie cum ar trebui să arate clădirea şi cum să o construiască.

Prima etapă din acest proces este să recunoşti nivelul de conştientizare de la care porneşti. Ori de câte ori te confrunţi cu o provocare, fie că aceasta are legătură cu relaţiile interpersonale, cu locul de muncă, cu etapele de tranziţie la nivel personal sau cu o criză ce trebuie soluţionată, înregistrezi trei niveluri de conştiinţă. Conştientizează-le şi vei face progrese notabile în găsirea unui răspuns mai potrivit.

PRIMUL NIVEL: CONŞTIINŢA LIMITATĂ

Acesta este nivelul la care se află însăşi problema şi, prin urmare, îţi atrage atenţia instantaneu. Ceva nu este în regulă. Aşteptările ţi se năruiesc. Întâmpini obstacole de neînlăturat. Cum gradul de opoziţie este din ce în ce mai mare, situaţia nu ţi se va ameliora. Dacă examinezi gradul de gravitate al problemei, în general, se evidenţiază următoarele elemente:

  • Dorinţele îţi sunt zădărnicite. Lucrul pe care ţi-l doreşti întâmpină opoziţie din exterior.
  • Ai impresia că fiecare pas înainte reprezintă o adevărată bătălie.
  • Continui să insişti din ce în ce mai mult asupra lucrurilor care nu au funcţionat încă de la bun început.
  • Ai un sentiment nedefinit de anxietate şi teamă de eşec. Nu gândeşti limpede. Treci prin confuzie şi conflict interior.
  • Cu cât nivelul de frustrare este mai ridicat, cu atât te simţi mai vlăguit de puteri. Te simţi din ce în ce mai obosit.

Îţi poţi da seama dacă te-ai blocat la nivelul conştiinţei limitate printr-un test foarte simplu: cu cât depui mai multe eforturi să te eliberezi de o problemă, cu atât eşti mai prins în capcana acesteia.

AL DOILEA NIVEL: CONŞTIINŢA EXTINSĂ

Acesta este nivelul unde încep să apară soluţiile. Viziunea ţi se extinde dincolo de conflict, oferindu-ţi mai multă claritate. Pentru cei mai mulţi, acest nivel nu este accesibil imediat, pentru că prima lor reacţie în faţa unei crize este să-şi limiteze opţiunile. Aceştia devin defensivi, circumspecţi şi temători. Dar, dacă reuşeşti să îţi extinzi câmpul perceptiv, vei observa că îţi pătrund în conştiinţă următoarele elemente:

  • Dorinţa de a fi combativ începe să se diminueze. Începi să nu te mai laşi afectat.
  • Din ce în ce mai multe persoane rezonează cu tine. Tu însuţi le permiţi să intre în „lumea” ta.
  • Iei hotărâri plin de încredere.
  • Percepi teama într-un mod realist şi aceasta începe să diminueze.
  • Având o viziune mai clară, nu te mai simţi încurcat şi cu inima îndoită.

Vă puteţi da seama că aţi ajuns la acest nivel de conştiinţă atunci când nu vă mai simţiţi captivi fără de scăpare: un proces tocmai a început. Odată cu extinderea gradului de conştientizare, anumite forţe nevăzute vă vor veni în ajutor. Înaintaţi potrivit aşteptărilor pe care le aveţi de la viaţă.

AL TREILEA NIVEL: CONŞTIINŢA PURĂ

Acesta este nivelul la care nu mai există probleme. Fiecare provocare este o oportunitate creativă. Te simţi întru totul aliniat cu forţele naturii. Toate acestea sunt posibile datorită conştiinţei care se poate extinde fără limite. Deşi ar putea părea că e nevoie de multă experienţă pe calea spiritualităţii pentru atingerea conştiinţei pure, adevărul este cu totul altul. În fiecare moment, conştiinţa pură se află în legătură cu tine, trimiţându-ţi impulsuri creatoare. Tot ceea ce contează este cât de deschis te arăţi la răspunsurile care îţi sunt oferite. Când veţi da dovadă de o deschidere totală, vor apărea următoarele elemente:

  • Nu mai există zbucium.
  • Dorinţele se îndeplinesc spontan.
  • Următorul lucru pe care ti-l doreşti este cel mai bun lucru ce s-ar putea întâmpla. Beneficiezi atât tu, cât şi cei din jurul tău.
  • Lumea exterioară reflectă ceea ce se întâmplă în lumea ta interioară.
  • Te simţi în deplină siguranţă. Te afli la tine acasă în Univers.
  • Te percepi pe tine şi percepi lumea cu înţelegere şi compasiune.

Când te ancorezi complet în conştiinţa pură înseamnă că ai ajuns la iluminare, la o stare de unitate cu tot ceea ce există. În cele din urmă, orice formă de viaţă se îndreaptă în acea direcţie. Fără atingerea scopului final, poţi spune că rezonezi cu starea de conştiinţă pură dacă te simţi într-adevăr tu, într-o stare de pace şi libertate.

Fiecare dintre aceste niveluri atrage de la sine câte un tip individualizat de experienţă. Acest lucru se poate observa în situaţiile în care există un contrast evident sau o schimbare subită. Dragostea la prima vedere duce o persoană, fără atenţionare prealabilă, de la conştiinţa limitată la un grad de conştientizare extinsă. În loc să relaţionezi în manieră normală din punct de vedere social, te simţi dintr-odată extrem de atras, până la perfecţiune, de o altă persoană. Într-o activitate creativă, există acel moment în care se exclamă „Aha!”. În loc să te lupţi cu o imaginaţie blocată, apare deodată răspunsul, de unul singur, proaspăt şi nou. Nimeni nu pune la îndoială existenţa unor astfel de epifanii. Acestea pot schimba vieţi, ca în cazul aşa-numitei experienţe supreme, când realitatea este inundată de lumină şi revelaţia răsare deasupra ei. Ceea ce nu înţeleg oamenii în general este că starea de conştientizare extinsă ar trebui să fie starea noastră naturală, nu un moment ieşit din comun. Normalizarea acesteia este cheia către viaţa spirituală.

Ascultând cum îşi spun oamenii poveştile care descriu probleme, piedici, eşecuri şi frustrări – o existenţă captivă în starea de conştiinţă limitată –, se poate observa că atingerea unei noi viziuni reprezintă un punct critic. Este atât de uşor să ne pierdem în detalii. De cele mai multe ori, dificultăţile pe care le întâmpinăm în faţa fiecărei provocări sunt copleşitoare. Oricât de intens îţi percepi situaţia, care are propriile dificultăţi unice, dacă te uiţi în jurul tău, îi poţi vedea şi pe alţii la fel de încorsetaţi în acelaşi gen de probleme. Renunţă la detalii şi ceea ce îţi rămâne este cauza generală a suferinţei: lipsa conştientizării. Prin lipsă nu mă refer la eşec personal. Dacă nu ţi se arată modul în care să-ţi extinzi conştiinţa, nu ai altă soluţie decât să experimentezi conştiinţa limitată.

La fel cum trupul tresare când este supus durerii fizice, raţiunea are un reflex ce o face să dea înapoi atunci când experimentează durerea mentală. Aici, din nou, o clipă de opoziţie bruscă ne face să experimentăm limitarea conştiinţei. Proiectează-te în oricare dintre următoarele situaţii:

  • Eşti o mamă tânără care şi-a scos copilul afară la joacă:
  • Stai de vorbă pentru câteva clipe cu o altă mămică şi, când îţi întorci privirea, nu îţi mai vezi copilul niciunde.
  • Eşti la serviciu, în faţa calculatorului, când cineva menţionează într-o doară că urmează să se facă disponibilizări şi, apropo, şeful vrea să te vadă.
  • Deschizi cutia poştală şi găseşti o scrisoare de la Autoritatea Fiscală.
  • Te găseşti la volan şi te apropii de o intersecţie când, din senin, o maşină aflată în spatele tău virează brusc pe lângă maşina ta şi trece pe roşu.
  • Intri într-un restaurant şi îţi vezi soţul/soţia la o masă într-o companie foarte intimă. Se apleacă unul spre celălalt, vorbindu-şi în şoaptă.

Nu este nevoie de prea multă imaginaţie pentru a simţi brusca schimbare a stării de conştiinţă pe care o provoacă astfel de situaţii. Panica, anxietatea, furia şi presimţirile negre te vor năpădi; acestea sunt rezultatul modificărilor survenite la nivel cerebral din moment ce partea inferioară a creierului depăşeşte funcţiile creierului superior, provocând astfel eliberarea de adrenalină ca parte a unei serii de reacţii fizice cunoscute drept reacţie la stres. Sentimentele pot avea manifestări atât fizice, cât şi psihice. Creierul oferă o reprezentare exactă a experienţei la nivel mental, folosind un număr infinit de combinaţii de semnale electrochimice care străbat o sută de miliarde de neuroni. Un cercetător din domeniul neurologiei poate indica în mod exact regiunile neuronale care provoacă astfel de modificări. Ceea ce nu se poate vedea la un RMN este evenimentul mental care cauzează modificările respective, pentru că mintea umană funcţionează la nivelul invizibil al conştientizării sau al conştiinţei. Putem considera cei doi termeni a fi sinonimi, dar înainte de toate vă propun să îi analizăm puţin.

Spiritualitatea se adresează stării tale de conştientizare. Nu este la fel ca medicina sau psihoterapia. Medicina se ocupă de aspectul fizic la nivelul căruia apar modificări, ale corpului. Psihoterapia se ocupă cu stări specifice de dificultate, cum ar fi anxietatea, depresia sau chiar bolile mintale. Spiritualitatea abordează conştientizarea în mod direct; urmăreşte să creeze un grad superior de conştiinţă. În societatea noastră, această abordare este percepută ca fiind mai puţin ancorată în realitate decât altele. În momentele de ananghie, oamenii se descurcă, atâta cât pot de bine, când se confruntă cu o situaţie derutantă în care simt frică, furie sau când au parte de stări contradictorii şi de conflicte zilnice. Nici prin gând nu le trece să alăture în aceeaşi propoziţie cele două cuvinte: soluţie şi spirituală. Acest lucru demonstrează o viziune limitată a conceptului de spiritualitate şi a rezultatelor pe care aceasta le poate oferi.

Dacă spiritualitatea îşi poate schimba modul de conştientizare, nu există ceva mai practic.

Conştientizarea nu este pasivă. Duce direct la acţiune (sau la lipsa acţiunii). Modul în care percepi o problemă se va îmbina cu modalitatea în care vei încerca să rezolvi problema. Cu toţii am făcut parte din câte un grup ai cărui membri trebuiau să îndeplinească o sarcină. Ei, bine, în momentul în care discuţiile încep, fiecare participant dezvăluie anumite aspecte personale ale conştiinţei. Unul dintre participaţi ia cuvântul, atrăgând atenţia asupra sa. Un altul ezită şi preferă să nu se exprime. Unele voci sunt precaute şi pesimiste, în timp ce altele sunt exact contrariul. Această manifestare şi prezentare a atitudinilor, emoţiilor, jocurilor de rol şi aşa mai departe ne duce la starea de conştientizare. Fiecare situaţie în parte este determinată de extinderea conştiinţei. Cuvântul extindere nu desemnează faptul că starea de conştientizare se umflă ca un balon. În schimb, putem descompune conştiinţa în anumite zone specifice. Când te afli într-o situaţie, reacţionezi în faţa acesteia prin intermediul următoarelor aspecte ale conştiinţei tale:

percepţii;
convingeri;
presupuneri;
aşteptări;
sentimente.

După ce vei schimba aceste aspecte – sau măcar o parte dintre ele –, se va înregistra o modificare la nivelul conştiinţei tale. Ca prim pas în găsirea unei soluţii, este crucial să „diseci” fiecare problemă în parte până identifici aspectele din conştientul tău care alimentează problema.

Posted on September 4, 2013, in Deepak Chopra and tagged , . Bookmark the permalink. Leave a comment.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: