Blog Archives

Stefano Elio D’Anna – Scoala Zeilor

O noua aparitie editoriala la Editura Elena Francisc. Este vorba despre Stefano Elio D’Anna – Scoala Zeilor, un roman initiatic de exceptie.

Putine carti au reusit pana acum sa lase amprente atat de puternice asupra mea. Cartea asta pur si simplu m-a izbit. La inceput am fost uimit, apoi consternat si in final entuziasmat. E o carte cu lipici, nu te poti dezlipi de ea, o citesti pe nerasuflate.

Stefano Elio D'Anna  - Scoala Zeilor

Cartile Editurii Elena Francisc “se adresează unui public îngust, cel al exploratorilor conștiinței, cel al oamenilor aflați în profunde procese de transformare interioară și care au nevoie de referințe asupra acestor procese, venite din partea unor autori care au trecut ei înșiși prin ele. În esență, sunt cărțile unor practicieni.” (extras din Cuvant inainte al editorului la Stefano Elio D’Anna  – Scoala Zeilor).

Am deschis cartea la intamplare si… iata cateva “mostre”.

„Auto-observarea înseamnă auto-corectare. Dacă eşti în stare să te observi pe tine însuţi, corectarea vine de la sine… Auto-observarea înseamnă terapie… o consecinţă firească a detaşării dintre observator şi observat. Auto-observarea deschide calea omului pentru a vedea ce-l ţine legat de problemele eterne ale lumii: prejudecăţi, sentimente de vinovăţie, prejudicii, emoţii negative şi premoniţii ale nenorocirilor… Este un exerciţiu de detaşare, de trezire din transa hipnotică şi deşteptare… La cea mai mică oprire a efectului hipnotic al lumii asupra ta, s-ar nărui toate cele în care crezi şi s-ar destrăma echilibrul aparent şi certitudinile iluzorii ale unei vieţi. Din acest motiv majoritatea oamenilor nu sunt în stare să se auto-observe. Să te detaşezi de panorama lumii, chiar şi pentru o secundă… este un efort prea mare, pentru cei mai mulţi dintre oameni.”

„Pune la lucru observatorul din tine! Auto-observarea va ucide acea îmbulzeală de gânduri şi emoţii negative care ţi-au condus mereu viaţa. Dacă observi ce se petrece în interiorul tău, lucrurile bune vor începe să se întâmple, iar cele rele vor dispărea gradat.”

„Nimeni nu poate face asta de unul singur. Să te întâlneşti cu tine însuţi, cu minciunile tale, să hoinăreşti prin labirintul Fiinţei tale fără o pregătire impecabilă, ar însemna să fii ucis pe loc.”

„Priveşte… e lună plină. De-a lungul vieţii, omul poate vedea cel mult o mie de luni pline, însă este foarte posibil ca ajuns în amurgul vieţii lui să realizeze că n-a avut timp să observe niciuna.”

“Acceptă blamul pentru toate, asumă-ţi responsabilitatea pentru tot ce ţi se întâmplă. Forţa acestei atitudini este comprimată în două vorbe, vechi de când lumea: Mea culpa.”

“Lărgeşte-ţi viziunea până când întreg trupul, fiecare organ, muşchi, fibră şi celulă, până la ultimul atom, este copleşit de lumina visului tău. Când visul este pus în mişcare, totul este posibil. Visarea ta conţine toate principiile şi forţa de întemeiere a împărăţiei cereşti pe pământ. Nu există niciun război mai sfânt ca „învingerea egoului” şi nicio victorie mai măreaţă decât transgresarea propriilor limite. Integritatea înseamnă vindecarea Fiinţei. Ea necesită răsturnarea credinţelor milenare, transfigurarea emoţiilor negative, a gândurilor distructive, atingând  măiestria în stăpânirea şi auto-controlul hranei, somnului şi respiraţiei…”

extras din Stefano Elio D’Anna – Scoala Zeilor, Editura Elena Francisc, 2013

Advertisements

John Wellwood – Iubiri perfecte, relatii imperfecte

John Wellwood - Iubiri perfecte, relatii imperfecte

Cuvintele „Te iubesc”, rostite în momente de apreciere reală, de uimire sau de afecţiune, pornesc din ceva perfect pur, din noi înşine – capacitatea de a ne deschide şi a spune „da” fără rezerve. Asemenea momente de deschidere totală a inimii ne aduc aproape de perfecţiunea naturală, atât cât putem ajunge în această viaţă. Caldul şi radiantul „da” al inimii este perfect, asemenea soarelui, dând viaţă tuturor lucrurilor şi hrănind tot ceea ce este cu adevărat uman.
Totuşi, în mod destul de ciudat, deşi putem observa sclipiri de iubire strălucitoare sălășluind în inima umană, e greu să o găsim complet întruchipată în lumea din jurul nostru, mai ales acolo unde contează cel mai mult – în relaţiile pe care le avem cu ceilalţi. Read the rest of this entry

Allan Combs, Mark Holland – Sincronicitate

Allan Combs, Mark Holland - SincronicitateSe spune că Pitagora putea să descifreze semnificaţia încreţiturilor produse de vânt pe suprafaţa apei. Evident, el credea că întâmplările aparent aleatorii din natură şi întâmplările din viaţa oamenilor alcătuiesc una şi aceeaşi ţesătură. Acest lucru ne poate părea ciudat, dar în lumea Antichităţii, o astfel de credinţă nu era câtuşi de puţin neobişnuită. Chinezii, de pildă, descifrau răspunsuri la întrebările scrijelite pe bucăţi netede de carapace de broască ţestoasă examinând crăpăturile aleatorii ce apăreau când aceste obiecte erau puse în foc. De fapt, ideea că întregul Cosmos este alcătuit dintr-o unică ţesătură, care include atât lumea naturii, cât şi pe cea a oamenilor – o ţesătură în care orice eveniment, oricât de neînsemnat, este legat de toate celelalte – ne-a însoţit până la începuturile ştiinţei moderne. Read the rest of this entry

%d bloggers like this: